Inteligenta Artificiala

Inteligența artificială: ce este, cum funcționează și ce reguli are în UE

Inteligența artificială (IA) este ramura informaticii care construiește sisteme capabile să facă lucruri pe care până de curând le puteau face doar oamenii: să…

Cip electronic marcat cu literele AI, simbol al inteligenței artificiale

Inteligența artificială (IA) este ramura informaticii care construiește sisteme capabile să facă lucruri pe care până de curând le puteau face doar oamenii: să înțeleagă un text, să recunoască o imagine, să traducă, să recomande sau să ia decizii simple pe baza datelor. O folosești deja, chiar dacă nu îi spui așa: în filtrul de spam al e-mailului, în traducerea automată, în asistentul vocal al telefonului sau în chatboții care răspund la întrebări în limba română.

În ghidul de mai jos afli ce înseamnă concret inteligența artificială, cum funcționează, ce tipuri există, unde o întâlnești în viața de zi cu zi și ce reguli are în Uniunea Europeană din 2026.

Te-ar putea interesa și

Ce este inteligența artificială, pe scurt

Nu există o singură definiție, dar cea care contează juridic în România este cea din Regulamentul (UE) 2024/1689 privind inteligența artificială, cunoscut ca AI Act. Pe scurt, un sistem de IA este un sistem bazat pe mașini, proiectat să funcționeze cu diferite niveluri de autonomie, care poate continua să se adapteze după ce a fost pus în funcțiune și care deduce, din datele pe care le primește, cum să genereze rezultate: predicții, conținut, recomandări sau decizii care pot influența mediul fizic ori virtual.

Cuvântul important este „deduce”. Un program clasic urmează reguli scrise pas cu pas de un programator. Un sistem de IA învață tipare din exemple și aplică apoi ce a învățat pe situații noi. De aceea poate recunoaște o pisică într-o fotografie pe care n-a mai văzut-o niciodată sau poate formula un răspuns la o întrebare pusă în cuvintele tale.

Cum funcționează un sistem de inteligență artificială

Cele mai multe aplicații de IA de astăzi se bazează pe învățarea automată (machine learning). Procesul are, simplificat, trei etape:

  1. Datele. Sistemul primește un volum mare de exemple: texte, imagini, înregistrări audio, tranzacții, măsurători.
  2. Antrenarea. Un algoritm caută tipare în aceste date și își ajustează parametrii interni până când răspunsurile lui se apropie de cele corecte. Rezultatul se numește model.
  3. Folosirea. Modelul antrenat primește date noi și produce un rezultat: o clasificare („e spam / nu e spam”), o estimare (prețul probabil al unei locuințe) sau un conținut nou (un text, o imagine).

O variantă foarte răspândită este învățarea profundă (deep learning), care folosește rețele neuronale cu multe straturi. Pe ea se bazează și modelele lingvistice mari, cele din spatele chatboților care scriu texte, rezumă documente sau răspund la întrebări. Aceleași tehnici schimbă și felul în care funcționează căutarea online; despre efectele asupra site-urilor poți citi în materialul nostru despre viitorul optimizării SEO. Un exemplu concret este modul AI din Google, disponibil și în limba română, care răspunde la întrebări lungi într-o conversație.

Un lucru de reținut: un model de IA nu „știe” ce e adevărat, ci calculează ce răspuns e cel mai probabil pe baza datelor din care a învățat. De aici apar și greșelile, inclusiv informațiile inventate prezentate cu mare siguranță.

Tipuri de inteligență artificială

Specialiștii împart IA în mai multe feluri, după ce poate face și după cum este construită. Tabelul de mai jos rezumă cele mai folosite clasificări.

TipCe înseamnăExemple
IA îngustă (slabă)Face foarte bine o singură sarcină sau un set restrâns de sarciniRecunoaștere facială, filtre de spam, recomandări de filme
IA generală (puternică)Ar putea învăța orice sarcină intelectuală, ca un om; deocamdată este doar un obiectiv de cercetareNu există încă
IA generativăCreează conținut nou: text, imagini, sunet, video, codChatboți, generatoare de imagini, asistenți de programare
IA predictivăEstimează ce se va întâmpla pe baza datelor din trecutScoring de credit, prognoze de vânzări, detectarea fraudelor
Sisteme bazate pe reguliUrmează reguli logice definite de experțiSisteme expert mai vechi, unele asistente de diagnostic

Practic, tot ce folosești astăzi este IA îngustă, chiar și cele mai avansate modele generative. Ele par „inteligente” în conversație, dar nu au înțelegere sau intenții proprii. Mai multe explicații și exemple găsești în categoria inteligență artificială a site-ului.

Unde întâlnești inteligența artificială în viața de zi cu zi

IA a intrat discret în aproape toate serviciile digitale:

  • Telefon și internet: deblocare cu fața, asistent vocal, traducere automată, subtitrări generate automat.
  • Bănci și plăți: detectarea tranzacțiilor suspecte, chatboți pentru clienți, analiza cererilor de credit.
  • Transport: aplicații de navigație care estimează traficul, sisteme de asistență la condus.
  • Sănătate: programe care ajută medicii să analizeze imagini medicale.
  • Birou și administrație: sortarea documentelor, extragerea datelor din facturi, rezumate de ședințe.

În firmele mici, IA apare tot mai des în contabilitate și în relația cu statul, mai ales acolo unde datele sunt deja digitale, cum se întâmplă cu facturarea electronică. Și recrutarea se schimbă: tot mai mulți candidați își exersează răspunsurile cu un chatbot înainte de un interviu, la fel cum cine se pregătește pentru un concurs în administrație pornește adesea de la un model de interviu cu întrebările care se pun de obicei. IA poate ajuta la exercițiu, dar răspunsurile trebuie să fie ale tale.

În companii, ritmul de adoptare diferă mult de la o țară la alta. Potrivit datelor Eurostat publicate în decembrie 2025, 20% dintre firmele din UE cu cel puțin 10 angajați foloseau tehnologii de IA în 2025, față de 13,5% în 2024. România avea cea mai mică pondere din Uniune: 5,2%. Cele mai frecvente utilizări erau analiza textelor scrise (11,8% dintre firme), generarea de imagini, video sau sunet (9,5%) și generarea de text sau vorbire (8,8%).

Ce reguli are inteligența artificială în Uniunea Europeană

AI Act a intrat în vigoare la 1 august 2024 și se aplică pe etape. Regulamentul clasifică sistemele după risc, iar o modificare adoptată în 2026 (așa-numitul „AI Omnibus”, în vigoare de la 27 iulie 2026) a amânat o parte din termene. Calendarul de mai jos este cel prezentat de Comisia Europeană:

  • 2 februarie 2025: se aplică interdicțiile (de exemplu scoringul social sau recunoașterea emoțiilor la locul de muncă și în școli) și obligația de alfabetizare în domeniul IA.
  • 2 august 2025: se aplică regulile pentru modelele de IA de uz general.
  • 2 august 2026: regulamentul devine aplicabil în general, inclusiv regulile de transparență: oamenii trebuie să știe când vorbesc cu un chatbot, iar conținutul generat de IA și deepfake-urile trebuie marcate.
  • decembrie 2026: intră în vigoare interdicția sistemelor care generează imagini intime fără consimțământ sau materiale cu abuz sexual asupra copiilor.
  • 2 decembrie 2027: regulile pentru sistemele cu risc ridicat din anexa III (de exemplu recrutare, educație, credit, migrație).
  • 2 august 2028: regulile pentru IA integrată în produse reglementate (anexa I), de exemplu jucării sau ascensoare.

Sancțiunile sunt mari. Potrivit articolului 99 din AI Act, folosirea unei practici interzise poate fi amendată cu până la 35 de milioane de euro sau 7% din cifra de afaceri anuală mondială, încălcarea altor obligații cu până la 15 milioane de euro sau 3%, iar informațiile false date autorităților cu până la 7,5 milioane de euro sau 1%, aplicându-se valoarea mai mare.

Sfat: Dacă folosești un chatbot pentru documente importante (contracte, cereri, declarații), verifică fiecare cifră și fiecare trimitere la lege în sursa oficială. Nu introduce în aplicații publice de IA date personale, parole sau informații confidențiale ale firmei.

România și inteligența artificială

În iulie 2024, Guvernul a aprobat Strategia națională în domeniul inteligenței artificiale 2024–2027. Documentul prevede o comisie interministerială care coordonează aplicarea, măsuri pentru formarea specialiștilor și pentru cooperarea dintre universități și cercetare, plus exemple de folosire în sănătate, agricultură de precizie, transport și verificarea informațiilor. Cifrele Eurostat arată însă că firmele românești sunt încă la început, ceea ce înseamnă că cererea de competențe în domeniu va crește.

Pentru cine vrea să înceapă, cel mai simplu pas este să folosească instrumentele de IA pentru sarcini cu risc mic: rezumarea unui text lung, traducerea unui e-mail, o listă de idei. Multe dintre ele au variante fără plată, așa că poți începe cu un asistent IA gratuit, în limba română. Verificarea rezultatului rămâne, deocamdată, treaba omului.

Te-ar mai putea interesa și

Întrebări frecvente despre inteligența artificială

Ce înseamnă IA și AI?

Sunt același lucru: IA vine de la „inteligență artificială”, iar AI de la denumirea în engleză, „artificial intelligence”.

Inteligența artificială gândește ca un om?

Nu. Sistemele actuale recunosc tipare în date și calculează răspunsul cel mai probabil. Nu au conștiință, intenții sau înțelegere proprie, chiar dacă par să converseze natural.

Da, în general. AI Act interzice doar anumite practici și impune obligații suplimentare pentru sistemele cu risc ridicat. Angajatorul poate avea însă reguli interne despre ce instrumente și ce date se pot folosi.

Trebuie marcat conținutul generat cu IA?

De la 2 august 2026 se aplică în UE regulile de transparență: conținutul generat de IA trebuie să poată fi identificat, iar deepfake-urile trebuie semnalate. Pentru sistemele puse pe piață înainte de această dată, obligația de marcare tehnică are termen până la 2 decembrie 2026.

Câte firme din România folosesc inteligența artificială?

Potrivit Eurostat, 5,2% dintre firmele românești cu cel puțin 10 angajați foloseau IA în 2025, cea mai mică pondere din UE, unde media era de 20%.

Scris de

Rosca Codruta

Ma numesc Codruta Rosca, am 34 de ani si am absolvit Facultatea de Matematica si Informatica, urmand apoi un master in analiza datelor si inteligenta artificiala. Lucrez ca data scientist si sunt pasionata de felul in care cifrele si algoritmii pot spune povesti ascunse in volume uriase de informatii. Imi place sa dezvolt modele predictive si sa gasesc solutii practice care sa ajute companiile sa ia decizii mai bune si mai rapide.

In viata de zi cu zi, ador sa citesc carti de stiinta populara, sa urmaresc conferinte despre tehnologie si sa calatoresc pentru a descoperi culturi noi. Ma relaxez practicand pianul si facand drumetii, iar in timpul liber imi place sa pictez, pentru a echilibra partea analitica cu cea creativa a personalitatii mele.

Toate ghidurile din Inteligenta Artificiala

Comentarii

Scrie un comentariu

Niciun comentariu încă. Ai o întrebare sau o experiență de împărtășit? Scrie primul!

Lasă un comentariu

Adresa de email nu va fi publicată. Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.

Parteneri România 174